Balneologia are o lunga tradiţie europeana şi asiaticã, iar România poate reprezenta placa turnantã a leg­ãturilor internaţionale în acest domeniu, datoritã poziţiei sale geografice, tradiţiei legendare şi resurselor naturale extraordinare.

Utilizarea izvoarelor termale şi minerale pe teritoriul ţării în scopuri de sănătate şi tratament este o tradiţie cu o istorie de peste doua mii de ani. Legenda lui Hercule scãldat în apele Cernei e o dovadã a utilizãrii apelor termale cu mult timp înainte de cucerirea romanilor. Această tradiţie există în aproape toate civilizaţiile. Astăzi îşi menţine utilitatea şi este răspânditã pe toate continentele, în principal în Orientul Mijlociu şi Europa de Sud şi Est, Asia (Orientul Mijlociu, Japonia, China, Turcia),  America de Sud (Argentina, Mexic, Columbia) şi Africa de Nord (Maroc, Tunisia).

Resurse balneare unice, cum sunt izvoarele termale şi minerale, nãmolurile, mofetele, microclimatul salin, bioclimatul (sedativ de cruţare, excitant solicitant de litoral maritim sau campie, tonic stimulant), sunt utilizate cu succes în domeniul serviciilor medicale balneare prin care este urmãritã o acţiune medicalã preventivă, de reabilitare si wellness.

Pentru multe probleme medicale cum ar fi alergiile, probleme pulmonare, dermatologice, reumatismale, ginecologice şi multe altele, dar mai ales pentru prevenirea bolilor, reducerea stresului, profilaxie şi reconfortare, utilizarea factorilor terapeutici naturali prin turismul balnear reprezintã o soluţie vizatã de comunitatea ştiinţificã internaţionalã prin diferiţi experţi, programe medicale, sociale şi de mediu.

Potenţialul uriaş nu poate fi valorificat fãrã cercetare ştiinţificã şi promovare eficientã pe o piaţã turisticã globalizatã şi cu competitori remarcabili. Fiecare staţiune balnearã îşi începe povestea cu descoperirea unor factori naturali a cãror valoare terapeuticã a fost doveditã clinic şi experimental de personalitãţi ştiinţifice ale vremii respective. Diseminarea informaţiei a dus la renumele localitãţii, iar caracterul de staţiune balnearã a fost obţinut printr-o bunã promovare a calitãţii terapeutice a factorilor naturali descoperiţi.

În turismul balnear, importanţa cercetării resurselor naturale este esenţială pentru elaborarea planului de promovare al unei staţiuni balneare, având astfel informaţii despre proprietãţile terapeutice ale factorilor naturali, contribuţia lor la sănătatea noastrã şi mecanismele biologice prin care aceştia acţionează asupra organismului.

Asociaţia Românã de Balneologie şi-a fixat ca obiectiv principal promovarea balneologiei prin cercetare ştiinţificã, dar pentru atingerea acestui obiectiv, participarea comunitãţilor locale, a autoritãţilor publice locale şi centrale, a celor care opereazã în acest sector sau a deţinãtorilor de baze de tratament este una esenţialã.

Balneoterapia este metoda de tratament aplicatã ca stimulare - adaptare sub formã de cure de îmbãiere, de băut şi de inhalare efectuate cu factori naturali, cu calitãţi curative cercetate şi recunoscute, bazate pe efectele chimice, termice şi mecanice asupra organismului.

Apele naturale terapeutice sunt utilizate pe scară largă în majoritatea bazelor balneare de tratament şi sunt clasificate în funcţie de calităţile lor fizice şi chimice.

        Peloizii (nãmolurile), utilizaţi în peloidoterapie, una dintre metodele de tratament speciale din domeniul balnear sunt substanţe organice sau anorganice formate ca urmare a unor evenimente geologice şi / sau biologice. Ele sunt folosite în forme de băi de nămol şi pachete de nãmol în diverse boli.

Speleoterapia utilizeazã microclimatul salinelor şi a peşterilor, cu anumite proprietãţi, pentru tratarea mai multor afecţiuni respiratorii sau dermatologice (de exemplu în urma arsurilor şi a rãnilor). Prezenţa a numeroase saline şi peşteri pe teritoriul ţãrii noastre reprezintã un avantaj strategic semnificativ în dezvoltarea turismului balnear.

În general, balneoterapia este practicatã într-un cadru natural specific, caracteristicã fiind absenţa agenţilor poluanţi.

Fiind o activitate cu profil medical, trebuie sã rãspundã reglementãrilor sanitare stricte privind apele termale şi minerale (protejarea izvoarelor, autorizaţia administrativã de exploatare, respectarea calitãţii bacteriologice şi fizico-chimice a apelor şi nãmolului).

Reflectând principalele elemente ale curei balneare în staţiunile balneo-climatice moderne, Prof. Dr. H. Pratzel definea cura balnearã ca fiind „balneoterapie, regimuri dietetice, terapie complexã, motivaţie pentru un stil de viaţã sãnãtos, sub supravegherea unor experţi medicali experimentaţi şi calificaţi, într-un mediu plãcut, acceptat de pacient, aproape de naturã şi culturã”.

Astfel, existenţa factorilor naturali de curã: apele minerale şi termominerale, lacurile sãrate, nãmolurile şi gazele terapeutice, salinele, climatul, plantele medicinale, etc. reprezintã condiţia fundamentalã punctul de pornire al conceperii şi concretizãrii ofertelor. De aceea, pentru a rãspunde cât mai bine cerinţelor asigurãrii competitivitãţii aceştia trebuie sã întruneascã o serie de atribute legate de volumul, calitatea, diversitatea şi eficacitatea terapeuticã.

Existenţa unui cadru natural geografic de multe ori cu o valoare peisagisticã deosebitã datoritã amplasãrii predilecte a staţiunilor balneare în zone montane, de deal sau litoral, reprezintã un atu suplimentar datoritã efectului de relaxare pe care îl oferã, dar şi a prezenţei, în zonele montane şi de deal, a ionilor negativi sau a vecinãtãţii mãrii cu tot ceea ce implicã: apã, aer, soare, aerosoli, ozon, care mãresc valoare potenţialului balnear oferit, fiind o componentã a curei.

Valorificarea factorilor naturali de curã nu este posibilã în absenţa unei amenajãri turistice a staţiunii, pe baze ştiinţifice care sã se bazeze pe o infrastructurã generalã şi turisticã modernã, bine dezvoltatã şi pe un personal bine pregãtit atent la toate detaliile.

 Staţiunile balneare europene oferă o gamă diversă de servicii. În prezent, utilizarea factorului natural terapeutic în cadrul serviciilor desfãşurate sub supraveghere medicalã, este însoţit de o serie de tehnici pentru a ajuta pacienţii să-şi amelioreze starea de sănătate (fizioterapie, kinetoterapie etc.). Actul medical în staţiunea balnearã poate fi orientat spre profilaxie, tratament sau recuperare.

În fiecare an, staţiunile balneare europene genereaza o cifra de afaceri de peste 20 miliarde de Euro.

Angajarea directã a peste 500.000 de persoane şi sprijinirea unui numar suplimentar de 1.2 milioane de locuri de muncă în domenii conexe face ca sectorul sã fie unul dintre cei mai mari angajatori din UE atât în domeniul  asistenţei medicale cât şi a turismului - în special în regiunile în care industria este mai puţin dezvoltatã.

La acest început de mileniu, în multe state din lume existã interes şi preocupare pentru limitarea efectelor negative pe care le-a avut dezvoltarea economicã asupra sãnãtãţii  populaţiei.

Una dintre cãile eficiente de luptã împotriva bolilor civilizaţiei moderne este oferitã de turismul balnear. Trendul internaţional este acela al întoarcerii la naturã pentru tratament şi recreere, iar din acest punct de vedere staţiunile balneare sunt, în mod evident, o destinaţie potrivitã. Datoritã acestui fapt şi a efectelor benefice pe plan economic şi social, ţãrile ce deţin factori naturali de curã şi au tradiţie în exploatarea acestora, printre care se aflã şi România, stabilesc pentru turismul balnear strategii de diversificare şi relansare, de dezvoltare şi modernizare.

Noile criterii de evaluare aratã saltul uriaş înregistrat în terapia cu factori naturali de curã, de la perioadele de crizã când i se reproşa lipsa unei fundamentãri ştiinţifice solide, metodologia utilizatã fiind bazatã în cea mai mare parte pe empirism, la multiplele studii şi cercetãri ştiinţifice care au dovedit eficienţa curelor terapeutice şi de recuperare în diferite grupe de afecţiuni, pe baza unei metodologii complexe.

Datoritã factorilor naturali de curã şi aparaturii moderne din bazele de tratament, staţiunile balneare din Uniunea Europeanã pot oferi atât posibilitatea tratãrii diverselor afecţiuni, prin balneologia terapeuticã şi de recuperare, cât şi soluţii de prevenire a îmbolnãvirii şi menţinere a stãrii de sãnãtate prin balneologia de bunãstare (curele de sãnãtate).

În Europa ultimilor douãzeci de ani a avut loc, dupã cum apreciazã specialiştii în domeniu, o revenire fãrã precedent a turismului balnear.

Statele din Uniunea Europeanã cu tradiţie în valorificarea factorilor naturali terapeutici, Geramnia, Italia, Franţa, Spania au acordat o atenţie deosebitã acestui domeniu şi au sprijinit investitorii în tot ceea ce au fãcut în jurul acestor surse de sãnãtate. Odatã cu intrarea noastrã în Uniunea Europeanã, balneologia româneascã a devenit parte integratã a pieţei unice europene. În aceste condiţii, ea se aflã în faţa unei mari provocãri.

Dacã oferta nu corespunde standardelor şi exigenţelor pieţei, beneficiarul va alege o altã destinaţie.

 România poate dezvolta un turism balnear de calitate, cu cele aproximativ 8.500 de izvoare minerale şi termale pe care le deţine, circa o treime din izvoarele minerale şi termale ale Europei, însă numai 10% din izvoare sunt exploatate, datoritã decalajului de abordare a cercetãrii ştiinţifice. Gradul de conştientizare a potenţialului de dezvoltare a turismului balnear în conjuncturã cu utilizarea avantajelor strategice oferite de cercetare ştiinţifică a factorilor naturali este, din pãcate, foarte redus.

Contribuţia specialiştilor din România la fundamentarea ştiinţificã a terapiei cu factori naturali de curã este remarcabilã. Încã din 1949, când a fost înfiinţat Institutul de Balneologie şi Fizioterapie din Bucureşti, balneoclimatologia a fãcut eforturi deosebite pentru studiul complex al factorilor terapeutici naturali, atât fizico-chimic, microbiologic şi farmacologic experimental, cât şi clinico-terapeutic.

Cadre medicale şi tehnice au efectuat cercetãri sistematice în clinici, laboratoare şi staţiuni balneare. Au fost organizate studii şi cercetãri complexe, au fost descoperite, studiate şi exploatate noi surse valoroase de factori naturali de curã. Rezultatele acestor studii au fost publicate într-o colecţie de 11 volume de „Studii şi cercetãri de balneologie şi fizioterapie”, într-o monografie în 3 volume „Apele minerale şi nãmolurile din România” în perioada 1960-1972, precum şi în numeroase „Îndreptare metodologice” şi „Indicaţii pentru tratamente în staţiunile balneo-climatice”, apãrute în 1960, 1965, 1975, 1986.

Aportul cercetãtorilor români la gradul de cunoaştere în domeniul balnear este remarcabil şi a permis punerea în valoare a extraordinarului potenţial al factorilor terapeutici naturali din România, în perioada anterioarã revoluţiei. Din acest punct de vedere, am avut o poziţie de invidiat în comparaţie cu alte state din Europa.

Din pãcate, dupã anul 1990, cercetarea ştiinţificã a înregistrat un declin semnificativ, care, coroborat cu lipsa investiţiilor şi politicile defectuoase au generat situaţia de azi a turismului balnear. Relansarea turismului balnear din ţara noastrã şi alinierea staţiunilor noastre balneare la standardul existent în celelalte ţãri din Uniunea Europeanã, depind acum de un complex de factori ce fac obiectul acestei strategii.

Aceastã strategie îşi propune sã creeze premizele pentru continuarea tradiţiei balneare autohtone, prin ridicarea nivelului ştiinţific al cercetãrilor asupra factorilor naturali cu potenţial terapeutic astfel încât sã fie posibilã actualizarea fundamentãrilor ştiinţifice prin studii experimentale care sã rãspundã cerinţelor moderne şi completarea studiilor de pânã acum.

Orice viitoare strategie de dezvoltare a segmentului de turism balnear, dar şi orice strategie de sãnãtate care vizeazã o stare de sãnãtate durabilã a populaţiei trebuie sã porneascã de la sursa acestor domenii, respectiv factorii naturali terapeutici. Pânã a determina valoarea terapeuticã a unui factor natural, sunt însã necesare studii şi cercetãri complexe care sã ofere fundamentul ştiinţific necesar susţinerii unor astfel de afirmaţii. Prin urmare ar fi inutile toate startegiile de dezvoltare a valorificãrii potenţialului balnear al României fãrã investiţii în capacitãţile de cercetare a acestor resurse naturale.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE STRATEGICE: ​​

         Scopul acestei strategii este de a prezenta modalitatea de intervenţie a Asociaţiei Române de Balneologie în dezvoltarea turismului balnear, acţionând conştient şi pragmatic în sensul valorificãrii potenţialului balnear de care România beneficiazã, susţinând cã acest domeniu trebuie sã reprezinte o prioritate economicã, socialã şi de sãnãtate a ţãrii noastre.

Contextul strategic naţional relevã insuficienţa cercetãrilor ştiinţifice moderne pentru o abordare holisticã a balneologiei, existând un interes major în recapacitarea eforturilor de a utiliza cercetarea ştiinţificã drept principal promotor al instrumentelor de marketing al staţiunilor balneare.

Strategia îşi doreşte sã identifice şi sã gestioneze nevoile de cercetare ştiinţificã în dezvoltarea serviciilor de turism balnear, existând un interes major asupra acestui domeniu la nivel european şi un potenţial insuficient explotat al domeniului balnear din România.

Prin procesul de diseminare ale rezultatelor ştiinţifice obţinute va fi asiguratã promovarea calitãţii deosebite a componentei balneare a turismului. Rezultatele diseminate vor îmbogãţi fondul general de cunoaştere asupra implicaţiilor factorilor terapeutici naturali asupra sãnãtãţii noastre şi vor aduce un plus de valoare produselor noastre turistice balneare.

Obiectivele strategiei vizeazã 3 paliere de acţiune: socio-economic, educaţional şi ştiinţific.

În plan socio-economic ne dorim conştientizarea rolului turismului balnear în dezvoltarea economicã, socialã şi în sãnãtatea societãţii, contribuind la creşterea economicã şi dezvoltarea abilitãţilor de exploatare a resurselor naturale.

În plan educaţional, asociaţia îşi propune sã limiteze lipsa de resurse umane calificate din sectorul balnear prin organizarea unor programe specifice de formare profesionalã, construcţie instituţionalã şi dezvoltarea sistemului de educaţie continuã.

În plan ştiinţific, desfãşurarea unor proiecte de cercetare reprezintã obiectivul strategic major pe care asociaţia îl are în vedere.

Rezultatele aşteptate prin implementarea strategiei sunt de creştere a atractivităţii turistice a României, măsurată în creşterea numărului de turişti, creşterea economică, lucrări ştiinţifice, prezentări ştiinţifice, brevete, cărţi cu privire la potenţialul balnear al României.

Pentru punerea în aplicare a obiectivelor strategice, cooperarea cu autorităţile locale este esenţială. Succesul implementãrii strategiei se bazeazã pe o nouã arhitectura instituţionalã a Asociaţiei Române de Balneologie.

Infrastructura educaţionalã a strategiei va fi obiectivul nostru de anvergurã, asumându-ne responsabilitatea de a edifica o nouă instituţie de învăţământ superior: Universitatea Balnearã, cu un concept original de cercetare a factorilor naturali terapeutici. Ideea Universitãţii Balneare va fi dezvoltatã şi va fi pusã în aplicare prin mijloace legale şi juridice. Această idee va avea un impact uriaş asupra dezvoltării sectorului balnear din România şi din Europa, luând în considerare unicitatea unei astfel de instituţii şi impactul pe care îl poate avea asupra cercetării în acest sector şi de formare a resurselor umane necesare sectorului balnear.

Abordarea strategica împleteşte cercetarea factorilor terapeutici naturali şi educaţia cu  dezvoltarea turismul balnear. Acest lucru va fi urmărit într-o cooperare între sectorul privat şi sectorul public. O “abordare de afaceri” va fi urmăritã pentru a îmbunătăţi furnizarea de servicii publice. Sinergiile şi legăturile intra / inter-sectoriale vor fi valorificate pe parcursul implementării strategiei.

Balneo Research Journal (http://bioclima.ro/Journal.htm), publicat de Asociaţia Românã de Balneologie în limba românã şi în limba englezã reprezintã o platformã de diseminare a cunoaşterii ştiinţifice pentru cercetãtori, medici balneologi şi alţi autori interesaţi sã publice articole ştiinţifice pe domeniul recuperãrii medicale şi balneologiei, având la dispoziţie o revistã ştiinţificã multidisciplinarã, cu colectiv de peer-review, de tip open-access, ce prezintã numeroase aspecte cotidiene de cercetare balnearã, medicinã, turism medical şi balneoclimatic, factori naturali terapeutici, recuperare medicalã şi kinetoterapie.

Revista îşi propune sã reprezinte o sursã de informaţii completã şi adaptatã condiţiilor moderne de diseminare ştiinţificã pentru domeniul balnear. Accentul va fi pus pe publicarea rapidã şi transparentã a articolelor ştiinţifice de interes pentru balneologie, care vor fi depozitate în baze de date internationale de tipul PubMed sau CrossRef şi astfel disponibile la nivel internaţional, deschizând astfel oportunitatea promovarii sectorului balnear la nivel internaţional, o activitate esenţialã pentru reuşita turisticã a României.